Original Romanian version
De prin Industria Online
Un material foarte interesant, cu multe invataminte: Top 100 companii digitale.
E vorba deci de cele mai mari companii private din online. Cateva lucruri la care m-am uitat eu, dar m-ar interesa si ce mai vedeti voi printre randuri:
- Cine sunt investitorii in companiile de succes;
- Cam cum se fac evaluarile. Daca cititi despre fiecare companie, veti vedea acolo cateva moduri de evaluare – multiplii de revenue, tranzactii recente ale companiei sau ale competitiei;
- Interesant este faptul ca o companie valorata la 300 Milioane USD (250 Milioane Euro ?) este numai a 66a. Adica doar 66 de companii private in lume (online) mai valoroase de 250 Milioane. Iar ultima – doar 100 – este evaluata la 100 Milioane Euro. Asta pune lucrurile intr-o perspectiva…
- De vazut si efectele negative ale recesiunii asupra companiilor care stau pe loc, precum si efectele pozitive asupra companiilor care cresc;
- Efectul facebook asupra evaluarii twitter :-);
- Interesant numarul de companii chinezesti in top, corelat cu metodele de evaluare: nu sunt valoroase pentru ca China este un loc fancy, ci pentru ca firmele respective produc revenue pe bune;
- Doua companii (Dropbox si Airbnb) care au trecut pe la Y Combinator sunt in top;
- Mai mult de 60% din companii sunt in Silicon Valley. In rest China, Suedia (?!?!?!), Rusia, India, Finlanda;
- De vazut care sunt industriile in care companiile sunt cotate bine si comparat asta cu industria in care se invarte fiecare dintre noi.
Alte concluzii?
Andrei Potorac
October 31st, 2012 at 8:11 pm
De ce te miri de Suedia, Radu? Suedia este tara in care sunt creati cei mai multi creativi in domeniu online. Scoala lor este renumita pentru asta – Hyperisland de exemplu. Companiile tanjesc dupa absolventii de acolo (iar eu tanjeam sa fac la randu-mi cursuri acolo).
Am urmarit industria de IT multi ani, si cred ca in mediul digital, la nivel de campanii si servicii, sunt cei mai tari. Le lipseste un Silicon Valley. 🙂
Radu
October 31st, 2012 at 8:12 pm
Andrei, multumesc pentru informatie – marturisesc sincer ca habar nu am avut 🙁
Andrei Potorac
November 2nd, 2012 at 2:05 pm
Anytime!
Multe dintre companiile IT din Suedia, au sedii si in USA in general. Cred ca asta ii ajuta sa creasca mult. Colaboram cu o astfel de agentie, si clientii pentru care realizam proiecte sunt H&M, Oriflame, etc – nume mari. 🙂
Vlad Ciurca
November 1st, 2012 at 9:32 pm
Si as mai adauga faptul ca una dintre aceste companii din Suedia este Spotify, care este foarte indreptatita sa faca parte din acest top.
Gabriel
November 2nd, 2012 at 12:55 am
Referitor la online am o intrebare la care ma gandesc ca ati putea raspunde: cat la suta din vanzarile totale dintr-o anumita piata de produse reprezinta comertul online in Romania?
Radu
November 2nd, 2012 at 7:51 am
Foarte putin inca. Mai rau, daca definesti comert online ca fiind comanda in care si plata se face online, atunci este chiar foarte putin. Depinde totusi de la industrie la industrie – traveling e mai mult, etail e mult, auto e putin. Probabil ca tinerii de la payu au rapoarte mai bune – stiu ca le fac publice…
Gabriel
November 2nd, 2012 at 9:36 am
Ma refeream in general la piata, exclusiv comenzile efectuate online, nu la o piata anume. Cu alte cuvinte, daca eu vand produse alimentare prin intermediul internetului (este doar un exemplu) cat la suta din vanzarile totale reprezinta vanzarile online? O cifra exacta?
Radu
November 2nd, 2012 at 9:48 am
Nu am nici o idee. de ce nu incerci?
Bogdan
November 2nd, 2012 at 10:35 am
Gabriel, nu prea ai cum sa generalizezi, procentul depinde de nisa si de modul in care ti-ai organizat vanzarea offline. Daca vinzi anvelope iar magazinul tau e pe la varful Omu, probabil ca toate vanzarile tale vor fi online. Daca esti un dealer auto probabil vei vinde numai face-to-face, in magazin. Poate nu am inteles bine intrebarea, poate te referi la procentul de comenzi online finalizate prin plati online vs cele platite offline, dar iarasi e greu de generalizat… stiu magazine online romanesti la care procentul de plati online e pe la 10 % din comenzile online, dar si magazine tot romanesti la care procentul sare de 50%. Depinde de natura produselor (un produs livrat online, de ex licente software, produce mai multe tranzactii online din simplul motiv ca plata ramburs nu are sens), depinde de modul in care promovezi un anumit tip de plata (de ex, discount daca platesti online), depinde de increderea pe care site-ul tau o genereaza (daca site-ul arata un pic dubios si nu am alternative pe alte site-uri, prefer sa platesc offline), etc. Oricum, nu vad de ce nu ai lasa clientului optiunea de plata online si l-ai forta sa plateasca doar offline.
Gabriel
November 2nd, 2012 at 9:30 pm
Draga Bogdan, nu ma refeream in niciun caz la numarul de plati online finalizate in magazinle online, asa cum cred ca a intele si dl. Radu Georgescu.
Exemplu, daca vanzarile totale de bunuri alimentare sau vanzarile totale in electros&it au fost in 2011 de 100 mil. Euro, cat la suta din vanzarile totale reprezinta vanzarile online?
Radu
November 2nd, 2012 at 9:43 pm
Gabriel, as vrea sa subliniez inca odata diferenta intre comanda online si vanzare online. Vanzarea online implica obligatoriu si finalizarea platii online. Altfel este doar o comanda online. Doar ca sa lamurim termenii si sa stim ce fel de statistici citim. Multumesc.
Gabriel
November 3rd, 2012 at 2:02 pm
Am inteles ce doriti sa spuneti dumneavoastra, si am impresia ca si dvs. ati inteles mesajul transmis, in sensul ca in Romania se comanda online si se ridica de la punctul de lucru al magazinului sau se plateste la primirea produsului, in sistem ramburs. Ca sa fim mai clari am sa denumesc vanzari prin intermediul internetului, cum este specificat si in lege, indiferent de modalitatea de finalizare a comenzii.
Asadar, in general, exceptand piata electro&it, care ar fi marja dintre piata offline si piata online?
Gabriel
November 3rd, 2012 at 2:08 pm
Mai precis, cat la suta din retail-ul traditional reprezinta retail-ul online?
Radu
November 3rd, 2012 at 3:20 pm
1.435% 🙂
Gabriel
November 3rd, 2012 at 11:11 pm
Procentul asta depinde sau variaza de piata produselor respective? In sensul ca, in electro&it procentul respectiv este mai mare, in alte domenii cum stam?
VictoRR
November 13th, 2012 at 12:35 pm
Multumesc pentru lista, a fost o lectura interesanta. Parerea mea este ca lista ofera o imagine asupra trendului in digital si valoarea ‘so called’ evaluata este mai degraba o solutie de ierarhizare. In plus, din pct meu de vedere, reconfirma ca tehnologia poate fi factorul de multiplicare ‘extremistan’ pentru ceea ce poate fi standardizat si ‘commoditized’.
Ref la evaluare singura metoda decenta este bazata pe ‘dividend paid’ (sunt si aici necunoscute insa pot fi estimate relativ decent cu un ‘proper scenario analysis’), cea mai folosita multipli de ebitda, rareori folosita multipli de t/o insa in cazul de fata nu se poate vorbi de evaluare este un ‘guestimate’… probabil cea mai nimerita solutie date fiind necunoscutele (probabil ca vorbim de un polinom de min grad 10 care parca nu poate fi rezolvat, yet). Si uite asa se ajunge uneori, ca in urma unei schimbari de ‘ownership’ pe baza de ‘guestimate’, unele companii sa poate un ‘goodwill’ insuportabil.
Ref la start-ups in tech, eu am urmatoarele comcluzii:
– social media, on-line retail, chiar si cloud = ‘red ocean’
– ‘blue-ocean’ = CONTENT + nisa substantiala + innovation :-)… (si innovation inseamna sa fii printre primii la masa nu dupa ce trendul devine consacrat)
– afara se fac multi bani din vanzare insa cred ca o diferentire semnificativa in RO se poate face prin limba (la emag nu logistica localizata in RO face diferenta fata de amazon ci limba)… an so on (imi cer scuze pt englezisme, nu am gasit veca mai bun in viteza).
o zi de exceptie, Victor